Musing over movies 2 in 1 edition: Sherlock Holmes & Sherlock Holmes: A Game of Shadows

Sherlock Holmes (2009)

Regia: Guy Ritchie

Actori: Jude Law, Robert Downey Jr., Rachel McAdams, Hans Matheson, Mark Strong

IMDb: 7.6/10

Rotten Tomatoes: 6.2/10

Metacritic: 57/100

My journey took me some what further down the rabbit hole than I intended and though I dirtied my fluffy white tail I have emerged, enlightened. – Sherlock Holmes

Faimosul eroul al lui Sir Arthur Conan Doyle revine in 2009. Guy Ritchie semneaza regia si scenariul iar Robert Downey Jr. si Jude Law preiau partitura duo-ului Holmes si Watson.  Mark Strong este villain-ul de serviciu, Lordul Blackwood iar Rachel McAdams apare si dispare pe post Irene Adler,ironia vietii lui Holmes, singura femeie ce i-a cazut cu tronc fiind o hoata fara de pereche. Marele atu al acestui film il reprezinta melanjul dintre distributia aleasa spot on – Downey Jr si Law – si dialogul savuros dintre personaje. Guy Ritchie ne plimba prin Londra secolului XIX, de la Tower Bridge, pe Tamisa si inapoi pe Baker Street 221B. Este evident ca acest prim episode este un preambul pentru urmatorul film, usor stangaci in compozitia antagonistilor si relativ previzibil in actiune. Cu toate acestea Sherlock Holmes ofera ceea ce a promis, entertainment.

Holmes si Watson se afla la o rascruce in viata lor profesionala, Watson s-a logodit si va parasi domiciliul din Baker Street. Ultimul caz la care lucreaza, Lordul Blackwood, practicant al magiei negre si serial killer in scopul maririi puterilor, – unde aflam ca pe vremea lui Holmes nu prea mergea scuza cu nebunia temporara sau celebra sintagma ‘bat shit crazy’ pentru a scapa de parnaie si spanzuratoare – si-a pus in cap sa aduca Regatul Unit inapoi  la vremurile carmuirii mondiale fara drept de apel din partea vasalilor. Combinatie de vrajitorie si interpretarea adhoc a ritualurilor masonice, Blackwood promite sa se ridice din mormant si-l vrea pe Holmes martor la ce va urma. In afacere si intra Irene Adler cu atingere la urmatoarele aventuri – Sherlock Holmes: A Game of Shadows.

Marele dezavantaj al filmului il reprezinta personajele negative neconvingatoare in partitura. Mark Strong are absolut tot ce-i trebuie ca sa joace un Lord Blackwood tenebros si machiavelic in schimb ce obtinem din partea sa este un show Vegas style ce este impulsionat pana la capat de cercetarile lui Holmes. In rest aveam doar smoke and mirrors, actiune previzibila si un rol cu mult potential jucat pe principiul ‘lasa-ma sa te las’. Hans Matheson, Lordul Coward, incearca sa se infiltreze in actiune, sa-i tina piept lui Downey pret ce cateva replici, din nou, personajul negative no.2 este delasator si putin implicat in actiune. Daca e sa privim de exemplu la serialul BBC’s Sherlock acolo avem parte de personaje negative we love to hate – vezi: James Moriarty, in Guy Ritchie’s Sherlock Holmes, antagonistii sunt adusi pentru a oferi elemente din scenariu si parteneri pentru schimbul de replici cu Downey Jr. Rachel McAdams se straduieste si in anumite momente chiar reuseste sa fie credibila in rol, ma rog daca este sa privesc peste gard la BBC parca Lara Pulver ii da replica mult mai bine lui Benedict Cumberbatch (BBC’S Sherlock), putem doar sa ne imaginam cum ar fi fost sa-i vedem pe cram pe Pulver si Downey Jr.

Robert Downey Jr. prezinta un Holmes in care regasim trasaturi ale lui James Bond, Tony Stark, Jack Sparrow si Mac Gyver. Pragmatic, atletic, ciufut, usor schizoid si inteligent cat sa-ti traga o palma peste fata si sa-ti place efectul scatoalecei asupra mood-ului tau. Partenerul sau pe ecran, Jude Law nu dezamageste fiind complementar cu Holmes si oferind stabilitate si ratiune empatica. Punct ochit, punct lovit la nivel de castig si un prim capitol din noile aventuri ale celebrului detective gandit sa atraga atat fanii actorilor cat si cei ce vor sa vada o adaptare hollywoodiana a prozei lui Sir Arthur Conan Doyle placuta ochiului si mintii .

Roger Ebert:

Downey’s Holmes is at once more dissolute and more fit than previous incarnations. Holmes’ canonical devotion to cocaine is here augmented by other drugs and a great deal of booze. Yet Holmes has the body of a lithe athlete, the skills of a gymnast and the pugilism of a world champion. He and Watson (who is, you recall, only a doctor, although one with clients who must be puzzled about his office hours) spring readily into action like Batman and Robin.

http://www.youtube.com/watch?v=I0hXhGt5XPg

Sherlock Holmes: A Game of Shadows (2011)

Regia: Guy Ritchie

Actori: Robert Downey Jr., Jude Law, Rachel McAdams, Jared Harris, Noomi Rapace, Stephan Fry

IMDb: 7.5/10

Rotten Tomatoes:6.1/10

Metacritic: 48/100

Professor Moriaty: Are you sure you want to play this game?

Sherlock Holmes: I’m afraid you’d lose.

Daca in primul film Sherlock Holmes se simtea lipsa unui villain pe masura dibaciului detectiv, Guy Ritchie ridica stacheta in 2011 si facem cunostinta cu profesorul Moriarty ( Jared Harris).  Sa intram nitelus in plot ca sa vedem ce avem noi aici. Ritchie a tinut mortis sa utilizeze in scenariu amenintarea terorista combinata cu miscarile anarhiste pentru a contura premiza unui dezastru total in caz ca bunului profesor ii ies pasentele si lumea se intreapta cu precizie de ceas elvetian spre razboi – ma rog, mult n-am fi avut de asteptat din punct de vedere istoric dar macar scenariul se chinuie sa ne demonstreze cu migala cum o minte geniala dar criminal ar fi putut sa schimbe lumea.

Moriarty intra in scena. Daca in filmul din 2009 era pomenit si realizam ca va avea un rol important in viitor acum este in centrul atentiei iar Lordul Blackwood este o scolarita timida in comparatie cu ilustrul profesor, avid dupa Don Giovanni, porumbei si world domination. Holmes inca ii pune bete-n roate lui Watson incercand sa evite nunta iminenta a bunului doctor cu Mary ( Kelly Reilly) iar in scena intra si fratele lui Sherlock, Mycroft, jucat splendid de  Stephen Fry.

Guy Ritchie merge in forta utilizand din plin scenele de actiune elaborate si dinamica dintre Downey Jr si Law. In sfarsit are si Downey un antagonist in film, Jared Harris, schimburile de replici dintre cei doi radicand nivelul acestui film. De asemenea Jude Law primeste mai mult timp pe ecran si al sau doctor Watson este primenit cu mai multe detalii si anecdote,  spectatorul intelegand  mai bine relatia dintre cei doi fata de primul film.

In schimb prezenta lui Noomi Rapace pe post de Madam Simza, ex anarhista, actualmente ghicitoare in carti putea sa fie eliminata fara prea multe probleme iar Rachel McAdams putea sa aibe mai mult timp pe ecran in chip de Irene Adler. Macar Simza poate sa fie trecuta repede cu vederea asa cum faceam si cu Lordul Coward iar atentia noastra sa se indrepte spre duo-ul Harris/Downey Jr. James Moriarty in interpretarea lui Jared Harris este viclean, inteligent si diabolic, combinatie perfecta de evil genius si megalomanie.  Un alt aspect interesant ce a inflamat gandurile Andreei Plunket, detinatoarea drepturilor nord-americane ale aventurile lui Holmes si Watson au fost aluziile homoerotice dintre personajele principale. Banuiesc ca doamna Plunket nu viziteaza site-urile fanfiction.net sau tumblr sau macar sa dea o tura pe youtube sa vada cateva videoclipuri realizate de fani unde prietenia dintre Holmes si Watson trece in stadiul de iubire cu acte in regula. Scenariul si actorii fac uz inteligent de ironie si utilizeaza scene ce au inflamat imaginative fanilor in chip stralucit. Fiecare interpreteaza ce vede dupa bunul plac.

Sherlock Holmes: A Game of Shadows este mult mai bun decat Sherlock Holmes din 2009, chit ca actiunea si amenintarea terorista via Moriarty sunt fortate, dinamica dintre actori si prezenta unui villain jucat cu aplomb de Jared Harris ridica nivelul filmului. Curiosi suntem in legatura cu ce va urma, urmatorul film Holmes cu Downey si Law se zvoneste sa apara in 2014. Intre timp ne delectam cu Guy Ritchie’s Holmes si varianta BBC cu Cumberbatch si Martin Freeman.

Roger Ebert:

It’s Downey’s movie. With his cool, flippant manner, his Holmes stands apart from the danger, thinking it through visually before performing it, remaining insouciant in the face of calamity. He appears in many disguises, one with a markedly bad wig, another as a remarkably convincing chair. The thing to do, I suppose, is to set aside your memories of the Conan Doyle stories, save them to savor on a night this winter and enjoy this movie as a high-caliber entertainment.

Comments