[Review] Krampus (2015) – “It’s the most wonderful time of the year”

actori: Adam Scott, Toni Collette, David Koechner, Emjay Anthony, Krista Stadler

regizor: Michael Dougherty

Saint Nicholas is not coming this year. Instead, a much darker, ancient spirit. His name is Krampus. He and his helpers did not come to give, but to take. He is the shadow of Saint Nicholas.

Aho, aho, copii și frați, cronica n-o ignorați și pe Krampus nu-l invocati – mâniați, cum vreți voi!

V-ați săturat de tradiționalele reluari ale filmelor Home Alone de sărbători?

Dacă mai vedeți un remake/refake sau orice încropeală de doi lei la The Christmas Carol o să aruncați televizorul pe geam?

Dragii moșului, you’re in luck. Krampus a aterizat in cinematografe și este cam tot ce speram și eu de la un film diferit de oferta de sezon.

Ler-ul e puternic și Krampus vine să pedepsească. Big time.

Ce avem noi aici?

Krampus este recomandarea pentru cinefilii cu simțul umorului. Umorul a la Wednesday Adams într-o zi însorită când draga noastră creepy girl este într-o formă de zile mari. Dacă ați văzut The Rif – un film perfect de sărbători dacă familia voastră apreciază that kind of fucked up fun, I know I do – și vă încântă o adaptare occidentală la poveștile scandinave, this is the movie for you and your folks.

Krampus este invocat de un puști a cărui familie simte prin toți porii spiritul Crăciunului *not*. Părinții se tolerează, sora cea mare preferă să petrecea sărbătorile cu iubitul de peste drum și ce credeți? Colac peste pupăză, neamurile de la țară aterizează cu tot cu mătușa ofuscată, cățel și muniție de război – acum nu o sa cârcotesc prea mult pentru că pușca și revolverul își au rolul în poveste dar să apreciem spiritul americanilor de a se căra cu armele după ei no matter what, bine că și regizorul a luat în târboacă aspectul asta clasic.

Revenind la poveste, neamurile se află pe punctul de a declanșa măcelul, puștiul – Emjay Anthony, îl știți din Chef – are în schimb o revelație care va schimba cursul evenimentelor. Atunci când te trezești ciuca bătăii de joc și rămâi port-drapeau pentru tot ce înseamnă sărbătorile de iarna, poți să ai un moment de rătăcire și să-ți bagi picioarele. Ei bine, băgatul picioarelor în povestea lui Michael Dougherty – responsabil de scenariul la X-Men Apocalypse – este echivalentul cu invocarea unui spirit sinistru și cu un simț al umorului cât se poate de pervers. Krampus i se zice iar bunica, originară din Austria într-un moment de inspirație artistică Deathly Hollows Part 1 – foarte reușit – ne spune legenda acestei creaturi și motivul preumblării sale în ajunul Crăciunului.

Sub forma unei comedy-horror de sezon reușite, Michael Dougherty realizează o parabolă la adresa societății mercantile care a uitat de semnificația sărbătorilor iar legenda lui Krampus pică la momentul oportun.

Efectele speciale sunt reușite iar scenariul cu tot cu răsturnările de situație și clever twist-ul de la final oferă 98 de minute pline. Atmosfera caldă de sărbători, de parca Martha Stewart ar fi vomitat pe acolo, ca să citez un personaj, face gradual loc, universului întunecat și rece adus de Krampus. Emjay Anthony merită urmărit în viitor, puștiul promite să evolueze din punct de vedere al jocului actoricesc iar for the rest, eu pot să va zic că mi-a plăcut enorm de Omi (Krista Stadler) și dacă pupă filmul un box office onorabil și e loc de prequel, vreau Krampus: The Beginning pentru că…why the Hell not!

Edge and Back: 8/10