[Review] Fading Gigolo (2013)

actori: John Turturro, Woody Allen, Sharon Stone, Sofía Vergara, Vanessa Paradis, Liev Schreiber

regizor: John Turturro
Edge and Back: 7.5/10

Dove c’è amore, c’è anche dolore

Woody Allen si-a propus sa ne faca cu ochiul in fiecare an. In 2013 ne-a oferit o surpriza foarte placuta cu “Blue Jasmine” – sau ”cum Cate Blanchett si-a asigurat Oscar-ul din toamna” – saptamana aceasta il regasim pe simpaticul regizor-scenarist-actor in pelicula ce poarta semnatura lui John Turturro intr-un rol de peste, Dan Bongo pe numele lui de scena.

“Fading Gigolo” porneste de la o premiza facuta sa aduca la un loc toate poantele cu si despre rabini, pesti, dragoste si incurcaturi. John Turturro reuseste sa ne vrajeasca din vorbe si figuri cu un Don Juan trecut de prima tinerete, cu un nume exotic, maniere de gentlemen si sex-appeal cat cuprinde. Totul se invarte prin Brooklyn unde Bongo – sau Murray – cum vreti sa-i spuneti – isi inchide libraria si impreuna cu Fioravante (John Turturro) nascoceste un plan pentru a-si suplimenta veniturile. Murray devine pestele lui Fior iar din clientela acestui Casanova cu inima de aur mentionam pe psihologul lui Bongo (Sharon Stone), o femeie singura si neimplinita pe plan afectiv, prietena ei aflata in cautare de senzatii tari (Sofia Vergara), Avigal (Vanessa Paradis) -o vaduva singuratica – si pentru era nevoie si de o doza de nebunie in aceasta afacere, cativa evrei ultra-ortodocsi afla ce pune la cale Murray si hotarasc sa taie raul de la radacina.

Comedia mestesugita de Turturro este simpla si placuta fara sa depuna efort sa placa si sa aduca ceva nemaivazut. Talentul actorilor – da avem acest lucru si merita mentionat pentru ca in ultimii ani, comediile de situatie si de moravuri par pierdute printre sutele de experimente dezamagitoare de umor grobian aruncat din cinci in cinci minute si artisti angrenati in productii sarace cu duhul de dragul unui salariu si/sau un procent din incasari. John Turturro si Woody Allen te incanta si asta se simte din primele secunde cand cei doi incep sa-si spuna replicile iar dinamica de pe ecran este excelenta.

Murray si Fioravante sunt un cuplu genial pe ecran. Un latin taciturn care tace si face si un evreu glumet cu idei crete. Daca va era dor s-o vedeti pe Sharon Stone – in caz ca ati pierdut-o anul trecut cand incerca un rol dramatic in “Lovelace” – aveti sansa sa descoperiti ca actrita care facea furori in “Basic Instict” si pierdea la mustata un Oscar pentru prestatia din “Casino” inca mai are multe de oferit pe ecran iar o dramedie este exact ce ii trebuia pentru a ne reaminti de talentul ei. Despre Sofia Vergara, aceasta femme fatale nu putem spune decat ca electrizeaza atmosfera cu tot cu accent, nuri si umor.

O redescoperim si pe Vanessa Paradis intr-un rol care s-ar putea sa-l faca pe Johnny Deep sa-si aduca aminte ca experimentele de genul reciclatul rolurilor din Pirates of the Caribbeans meets Alice in Wonderland meets The Lone Ranger ar trebui sa se opreasca si ar fi cazul sa-si caute proiecte in care isi poate arata valoarea nu doar excentricitatea.  Avigal este o vaduva singura care traieste intr-un cartier populat de evrei ultra-ortodocsi. Maritata la o varsta frageda, mama a sase copii, Avigal este supusa cutumelor si prizoniera propriilor demoni. Sansa acestor femei de a se redescoperi vine de la Fioravante care la randul sau invata cate ceva despre dragoste, suferinta, speranta si noroc.

“Fading Gigolo” este un show in care Woody Allen si John Turturro va invita sa riscati si poate sa si castigati. Dove c’è amore, c’è anche dolore e un pocco de locura.