[Review] Creed (2015) – These were the days of our lives

Distributie: Michael B. Jordan, Sylvester Stallone, Tessa Thompson

Regia:  Ryan Coogler

Rocky Balboa: Time takes everybody out; time’s undefeated.

Sylvester Stallone ramane atasat – emotional si artistic – de proiectul “Rocky”. Creed este al saptelea film din franciza si reuseste sa se apropie de primul episod din saga lui Balboa.

Nimeni nu mai neaga faptul ca in ultimii ani, producatorii de la Hollywood au mers pe principiul “sa dam poporului remake-uri “. Nostalgia a fost un factor decisiv in resuscitarea si readaptarea mai multor pelicule, motivul principal fiind crowd-pleasing-ul. Sa aruncam un ochi la ce a functionat anul trecut : Mad Max, resuscitat si devenit filmul anului, Jurassic World, Star Wars : The Force Awakens, filmul cu cele mai mari incasari si un exemplu perfect de reboot croit dupa modelul initial.

De ce merge aceasta tehnica?

Publicul tangeste dupa trecutul glorios al francizelor si, nu in ultimul rand, duc dorul unor personaje legendare. Publicul vrea sa stie ce mai face Rambo, cum o mai duce Rocky, ce s-a mai intamplat cu T-Rex si pe unde mai bantuie Mad Max.

Ce avem noi aici ?

Stau si ma intreb serios daca in perioada asta merita sa te bagi in cronici de film. Nu de alta dar au rasarit screenerele pe torenti si notiunea de embargo pentru unii este pierduta prin muntii de zapada din The Hateful Eight. Si-au cerut scuze si piratii de pe torenti. Pana la urma, ei zic ca au facut un serviciu lui Tarantino, o campanie publicitara neortodoxa iar unde FBI-ul cotroboia prin birourile celebritatilor dupa DVD-ul buclucas, baietii astia le cumparau de pe Sunset Strip. Lui Ryan Coogler nu si-au cerut scuze dar filmul pana sa ajunga in Romania facuse deja furori prin State (scapase cat de cat de “cadoul de Craciun”de pe torenti). C’est la vie, mon cher. Nu poti sa le ai pe toate.

“Creed” rasare cu un twist. In pana de idei, iata ca vine inspiratia.

Ati vazut “Rocky 4”? Bun, stiti cum o sfarseste Apollo Creed. Mergem pe repede inainte si progenitura, crescuta prin orfelinat si luata de suflet in casa parinteasca, lucreaza printr-o corporatie dar ii lipseste ceva. Adonis vrea sa fie boxer. Isi da demisia de la slujba – ma jur ca ador aceste momente cinematografice, s-ar putea sa pun in curand de un top pe site – si se duce sa-l caute pe singurul om, capabil sa-l instruiasca. Rocky.

Si asa ajungem fix in punctul unde ne doare pe noi. E ceva de capul lui “Creed”?

Pana sa ajunga filmul la noi, presa din afara zumzaia cu osanale la adresa lui Stallone. Au si de ce.

Sly ne lasase cu nodul in gat dupa turul de forta din “Rocky Balboa”. Acum este posibil sa iesi cu lacrimi in ochi din sala de cinema. Imbatranit, bolnav dar intotdeauna gata de munca si de lupta, Rocky a ramas neschimbat si totusi timpul este necrutator. Asemanari sunt pe linia povestii si cu firul narativ din “Rocky 3” intre personajul interpretat de Burgess Meredith si The Italian Stallion.

“Creed” este povestea nasterii unui nou campion, urmand reteta din 1976.

Asta se cere in prezent. A mers de minune cu “Jurassic World”, functioneaza si in “Creed”. Vine o vreme cand personajele ( si actorii) imbratranesc. Este inevitabil. Fanii trebuie sa accepte acest lucru iar producatorii propun ideea salvatoare : resuscitarea francizei printr-o chichita creativa.

Gritty, omagianal pe alocuri, “Creed” nu se dezice de trend-ul imbratisat de public si Hollywood si te cucereste prin re-adaptarea primului film. Stallone straluceste si ar merita mult ravnitul Oscar dar cu siguranta ca nu se va intampla minunea. Eroilor le sade bine sa iasa din ring cu capul sus. Dincolo de premii, dincolo de osanale ramana ce ai facut si cine esti.

In the warrior’s code

There’s no surrender

Though his body says stop

His spirit cries – never!

Deep in our soul

A quiet ember

Know it’s you against you

It’s the paradox

That drives us on

It’s a battle of wills

In the heat of attack

It’s the passion that kills

The victory is yours alone

Survivor – Burning Heart

Edge and Back: 7,5/10